Tihna

prima zi de lucru. in rigips gri metalizat, in plastic gri metalizat, usa care bipaie ca sa poti intra, aparat de cafea, aparat de apa. atat de lipsit de imaginatie. dar oameni de treaba, "casual", care stiu ce e de facut. in echipa sunt cea mai tanara. suntem putini, dar reusim sa comunicam destul de bine. 4 baieti si 3 fete. cam greu cu software-ul si cu jargonul agentiilor de turism si companiilor aeriene. luni imi iau geanta mea bleu cu Scandinavian Airlines ca sa fiu si mai "professional" decat azi. :))

venit de la lucru, scurta repriza carrefour, acasa, gatit pe scurt, mancat pe indelete, schimbat cateva sms-uri. am primit unul cu adevarat special care imi spunea, de parca ar fi venit de la max 5 km, ca in seara asta intarzie, fiindca e in oras la ziua unui amic. sa nu-mi fac griji, sa stau linistita, se va distra, va veni acasa ceva mai tarziu, dar mai vesel. ce fain. sentimentul ca e acasa... ca se gandeste sa nu ma ingrijorez, ca la noapte o sa vina tiptil sa se strecoare langa mine si sa ma ia in brate. stiu ca nu e asa in realitate. dar smsul ala era asa de real!

voiam numai sa mai spun o data ca andrei vine acasa. o sa ne vedem putin, intre job, scoala si licenta, dar o sa fie bratele. de fiecare data cand va fi inturneric.