o liniste de miezul noptii intr-un oras de provincie si ticaitul ceasurilor. o minge se rostogoleste din cand in cand in apartamentul de deasupra si un copil fuge dupa ea. n-am mai avut acest sentiment dulce si invaluitor ca nimic nu mi se poate intampla... din liceu. o camera numai a mea, internetul, cartile, jucariile si, la rastimpuri, televizorul. ma cheama la masa, nu ma lasa sa spal vasele si, daca le spal, ma lauda. mama si bunica. imi cumpara incaltari, ma mangaie pe cap si ma strang in brate. ma trezesc cand ma trezesc, adorm cand adorm. biserica e in fata blocului, hainele stau curate si calcate in dulap. nu stiam ca ma dezobisnuisem asa de radical de toate astea. nu stiam ca ma va surprinde asa de mult sa le am din nou. o cana de ceai cald sau de lapte, un mic dejun la care bunica ma striga cu drag si ma alinta, o invitatie in oras de la mama, pe care trec sa o iau de la serviciu. o plimbare prin magazine si pe strazi la brat cu bunica mea, amandoua cu palarii cochete.

nici nu-mi dadusem seama cat imi lipsisera toate astea. atunci cand gateam pentru doi intr-o bucatarie murdara, intr-o singura cratita, cand mancam, invatam, discutam, dormeam in aceeasi camera. cand tot camera asta era si locul unde primeam musafirii. cand in ziua de Ajunul Anului nou am mancat sase oameni asezati pe scaune si pe pat in jurul unei valize. nu intelegeam ce greu e cand ma trezeam la 6 dimineata si fugeam la cursuri...plecam pe intuneric si ma intorceam pe intuneric. si inghiteam lacrimi toata ziua. si nimeni nu ma astepta sa ma mangaie pe cap in camera cu patul nefacut de dimineata si cu haine si carti aruncate in dezordine.

si cu toate astea, ceva nu e asa cum trebuie. as vrea sa fiu eu in locul mamei si al bunicii. sa existe o fiinta care sa nu reziste dovezilor mele de tandrete, sa am o casa a mea (cred ca am mai auzit de cineva care isi dorea asta cu ardoare...) si privilegiul de a putea oferi mai mult si primi mai putin. as vrea sa le chem eu pe ele la masa, sa le ingrijesc si sa le cumpar chestii. as vrea sa pot avea grija de andrei, nu sa fiu de fiecare data in sesiune sau ocupata cand e el prin preajma.

verigheta e pe deget la locul ei... dar e cumva muta, nu spune mai nimic cand nu o vede pe cealalta decat pe webcam. nu stiu daca cel mai greu semestru tocmai a trecut sau tocmai incepe...